INFORMATICA ŞI INFORMAŢIA

Informatia este un mesaj obiectiv care elimina nedeterminarea in legatura cu realizarea unui anumit eveniment.

Calculatorul este o masina care trebuie sa stie sa modeleze si sa manipuleze informatia. Pentru calculator, informatia este atat materie prima cat si produs finit.

Informatica reprezinta un complex de discipline prin care se asigura prelucrarea rationala a informatiei, prin intermediul masinilor automate.

Primele calculatoare au aparut pentru a usura calculele numerice. Pornind de la prelucrarea informatiei numerice, calculatoarele au fost perfectionate pentru a putea prelucra orice forma de informatie (text, muzica, desene, sunete etc.).

Prima problema care s-a pus la constructia calculatoarelor a fost alegerea sistemului de numeratie care va fi utilizat pentru a prelucra informatia numerica. Omul foloseste sistemul de numeratie zecimal, dar, incercand sa perfectioneze o masina de calcul folosind sistemul zecimal, Blaise Pascal s-a izbit de dificultatea modelarii fizice a unei astfel de masini. Dezvoltandu-se teoria sistemelor de numeratie si circuitele electronice, s-a ales sistemul binar de numeratie.



Unitatea de masura folosita pentru masurarea cantitatii de informatie este informatia elementara. Informatia elementara este forma cea mai simpla sub prin care poate fi conceputa informatia. Ea este informatia furnizata prin precizarea unei variante din doua posibile (DA sau NU).



Teoria informatiei a aratat ca orice informatie, oricat de complexa, se poate descompune in informatii elementare. Daca celor doua variante posibile li se asociaza cele doua cifre binare 0 si 1 care corespund celor doua raspunsuri DA si NU, inseamna ca informatia poate fi reprezentata in sistemul binar. Informatia elementara se mai numeste si BIT (Binary digiT), adica una din cele doua cifre binare 0 sau 1.
Bit-ul reprezinta atomul informatiei, nivelul de la care informatia nu mai poate fi descompusa. Bitii se grupeaza cate 8 si formeaza un byte sau octet.
Asadar, informatia, modelata si manipulata de calculator, va fi un sir de cifre binare. Reprezentarea sa se va face codificat. Cu cei 8 biti care formeaza octetul se poate construi un cod care permite 28=256 combinatii diferite, suficiente pentru a reprezenta literele mari si mici, cifrele, semnele speciale etc. Aceasta codificare poarta numele de cod ASCII (American Standard Code for Information Interchange).
Deci, pornind de la teoria informatiei, calculatorul este o masina cu 2 stari, care stie sa modeleze sistemul de numeratie binar. Cea mai simpla realizare fizica a sistemului binar este comutatorul.
Pentru a modela sistemul binar, calculatorul este un ansamblu de comutatoare. Realizarea fizica a acestui ansamblu a fost posibila numai dupa aparitia circuitelor electronice, apoi tranzistorii si diodele. Acestea sunt componente electronice care pot prezenta doua stari: starea de conductie – cifra binara 1 si starea de blocare – cifra binara 0. Informatia circula in interiorul calculatorului sub forma de biti. Bitii sunt modelati cu ajutorul impulsurilor electrice care au aceeasi frecventa si care pot avea doua niveluride tensiune, adica 2 stari: nivel de tensiune ridicata – cifra 1 si nivel de tensiune scazuta – cifra 0.
Fiecare caracter, textele, desenele, sunetele sunt codicicate in secvente de cifre binare. Fiecare piesa de informatie este reprezentata printr-o secventa de biti care va fi manipulata de calculator. Datorita aparitiei circuitelor electronice integrate, pot fi incapsulate milioane de comutatoare cu doua stari intr-un spatiu foarte mic. Aceste circuite electronice pot modela si manipula milioane de biti. Datorita lor a crescut capacitatea calculatorului de a memora biti, cat si viteza de prelucrare a acestor biti.